Loredana Raciti sau o muza batand la portile Melpomenei
Pentru un artist precum Loredana Raciti legatura cu lumea dansului nu a insemnat o simpla rostire a hazardului.Analista lucida a trairilor interioare,autoarea si-a concentrat atentia asupra modelarii unor structuri spectaculare axate pe o dimensiune comuna:cea a dezvaluirii sacrului camuflat in profan.
Ceea ce ea a propus unui auditoriu avizat-cu participarea trupei de balet contemporan Interart,dirijata de Mihaela Vosganian-a fost povestea unor destine surprinse de avalansa timpului si a emisarilor lui, prin intermediul unei vaste montari multimedia. Vibratiile tablourilor expuse in foaierul Operei se suprapuneau cu cele ale dansului eroilor.Loredana Raciti, isi imagineaza lumea drept un templu al iubirii perpetue (come uno amore eterno),in descendenta dantesca, mizand pe virtutile oraculare ale muzicii. Drumul preocuparilor ei a fost unul al acumularilor succesive,asemanator unui Virgiliu feminin;asimiland creator lectia unor Bejart sau Antoine Vitez, ea a reusit sa reconstituie cu inteligenta si har o pictura asemenea unei catedrale facuta din lumini, sunete si altare de culori.
S-ar putea spune ca incursiunea ei in univesul fascinant al sunetelor devine insasi sursa magicelor sale incantatii plastico-literare.Vernisarea simezei s-a bucurat de comentariul inspirat al distinsului critic de arta Corneliu Antim. Happeningul la care am asistat cu surprindere si emotie s-a distins printr-un traseu conceptual original, dublat de o viziune coregrafica moderna,cu accente de limbaj avangardist.Ambianta sonora a spectacolului s-a nutrit din acelasi invelis al modernitatii,generator de fioruri lirice menite sa poarte publicul pe aripi extatice.
Acest regal imagistic de comuniune a artelor, de amplu dialog cu invizibilul din noi a beneficiat de o numeroasa asistenta, din randurile careia s-au distins personalitati precum:GrigoreConstantinescu,Grigore Lese, Liliana Iorgulescu, Varujan Vosganian, Pompei Harasteanu,Ileana Iliescu, Dumitru Avakian, Ilie Rosianu,Cornel Trailescu,Marina Preutu, cat si alti reprezentanti ai vietii culturale romanesti. Insolitul acestei manifestari de o inalta spiritualitate s-a datorat,in primul amfitrionului generos,directorul Operei Romane,maestrul Catalin Ionescu Arbore. Printre gazdele ospitaliere ale momentului artistic de exceptie, s-a remarcat deopotriva talentatul regizor si artist-fotograf Vinicius Tomescu, un fin interpret al imaginii si al reflexelor ei in oglinda memoriei.De alt fel,lucrarile acestuia,autentice jurnale de idei vizuale, se regasesc si in cadrul galeriei Fanart(pe site-ul www.fanart.ro/acropolis). S-ar putea sugera potentialilor vizitatori sa nu piarda aceasta logodna mirifica intre gest, culoare si lumina petrecuta la ceas de toamna aurorala,desenand pentru fiecare dintre noi cariatida unui sentiment.
