Ministrul Justitiei: Decizia Curtii de Justitie a UE pune capat definitiv dezbaterii ca desfiintarea SIIJ ar trebui insotita de anumite garantii

Decizia de miercuri a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pune definitiv capat dezbaterii publice ca desfiintarea Sectiei speciale ar trebui insotita de anumite garantii, asa cum a sustinut CSM, si inlatura argumentatia ca simpla existenta a SIIJ ,,constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului”, sustine ministrul Justitiei, Stelian Ion.

Ministerul Justitiei a transmis, miercuri, o analiza privind implicatiile deciziei pronuntate cu o zi in urma de catre CJUE in procesele reunite deschise de instante din Romania vizand cele mai importante modificari aduse de PSD-ALDE in justitie – infiintarea controversatei sectii de anchetare a magistratilor, adoptarea unei Ordonante de Urgenta care a permis numirea lui Lucian Netejoru la conducerea Inspectiei Judiciare si caracterul obligatoriu al recomandarilor MCV.

In analiza transmisa, Stelian Ion puncteaza ca CJUE a stabilit ca Decizia din 2006 privind instituirea MCV este obligatorie pentru Romania in toate elementele sale, adica atat in privinta considerentelor (prin care instituirea MCV este justificata de imperativul remedierii deficientelor din domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei), cat si in privinta “obiectivelor de referinta” stabilite pentru tara noastra. Este vorba despre garantarea unui proces judiciar mai transparent si totodata mai eficient si continuarea, in baza progreselor realizate deja, a unor cercetari profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt, respectiv, adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in administratia locala.

“Romania trebuie sa tina seama in mod corespunzator de cerintele si de recomandarile formulate in rapoartele MCV, avand sarcina de a colabora cu buna credinta cu Comisia pentru a surmonta dificultatile intampinate cu privire la realizarea <<obiectivelor de referinta>>, cu respectarea deplina a acestor obiective si a dispozitiilor tratatelor”.

Conducerea interimara de la Inspectia Judiciara

Problema numirilor interimare in functiile de conducere de la Inspectia Judiciare si infiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie a fost solutionata de CJUE tot din perspectiva caracterului obligatoriu al Deciziei privind instituirea MCV, pornindu-se de la constatarea ca acest act al Comisiei acopera sistemul judiciar din Romania in ansamblul sau, arata ministrul Justitiei.

Curtea a prezentat cateva garantii care trebuie sa se regaseasca printre normele care guverneaza regimul disciplinar, astfel incat acesta sa fie conform cerintelor de independenta a magistratilor. S-a remarcat ca persoanele care ocupa functii de conducere intr-o institutie precum Inspectia Judiciara pot exercita o influenta determinanta asupra activitatii acestuia. In plus, s-a aratat ca dispozitiile care guverneaza procedura de numire in aceste functii trebuie sa fie concepute astfel incat sa nu poata da nastere niciunei indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor organului mentionat ca instrument de presiune asupra activitatii judiciare sau de control politic al acestei activitati, mai spune Stelian Ion.

El mai subliniaza ca CJUE a stabilit ca normele care reglementeaza procedurile penale impotriva judecatorilor si a procurorilor nu pot avea ca efect expunerea magistratilor investiti cu intrumentarea si judecarea cauzelor de coruptie la influente directe sau indirecte ale puterilor legislativa si executiva.

Sectia speciala

Curtea a constatat ca, din expunerea de motive a legii de infiintare a SIIJ, sectia este justificata prin necesitatea de a proteja judecatorii si procurorii impotriva unor plangeri penale arbitrare, fara a fi indicata vreo justificare legata de imperative intemeiate pe buna administrare a justitiei.

Apoi, Curtea a stabilit, luand in considerare competentele, compunerea si functionarea unei astfel de structuri, precum si contextul national relevant ca exemplele practice din activitatile SIIJ sunt de natura sa confirme realizarea riscului ca aceasta sectie sa se asemene unui instrument de presiune politica si sa intervina pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de coruptie la nivel inalt intr-un mod care ridica indoieli cu privire la obiectivitatea sa.

CJUE cere expres ca infiintarea unei astfel de sectii specializate sa fie insotita de doua tipuri de garantii:

1) prin care sa fie eliminat orice risc ca sectia sa poata fie folosita ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si procurorilor susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si

2) prin care sa se garanteze ca atributiile SIIJ vor fi exercitate asupra judecatorilor si procurorilor anchetati cu respectarea deplina a dreptului la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare astfel cum acestea decurg din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Stelian Ion sustine ca aceasta constatare pune definitiv capat dezbaterii publice conform careia desfiintarea SIIJ ar trebui insotita de anumite garantii si inlatura transant argumentatia ca simpla existenta a SIIJ ,,constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului”, respectiv ca ,,se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare”.

In fine, sub rezerva verificarii si de catre instantele nationale, CJUE a constatat ca urmare a efectului combinat al numarului aparent considerabil redus de procurori incadrati in aceasta sectie, care nu ar dispune, in plus, nici de mijloacele, nici de experienta necesara pentru efectuarea unor anchete in cauze complexe de coruptie, si al volumului suplimentar de munca rezultat pentru acesti procurori din transferul unor astfel de cauze de la sectiile competente pentru instrumentarea acestora, normele care reglementeaza organizarea si functionarea SIIJ par a fi concepute astfel incat sa impiedice instrumentarea cauzelor in care sunt implicati judecatori si procurori anchetati de aceasta structura, intr-un termen rezonabil.

Reamintim ca proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie eleborat de guvern a fost adoptat de Camera Deputatilor cu un amendament care prevede ca judecatorii si procurorii pot fi trimisi in judecata doar cu incuviintarea CSM. Stelian Ion a explicat ca aceasta varianta a fost o solutie de compromis pentru adoptarea proiectului.

Guvernul a aprobat in 18 februarie proiectul legii privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie. Este vorba de proiectul facut in mandatul fostului ministru al Justitiei Catalin Predoiu, din care au fost insa eliminate articolele care se refereau la “super-imunitatile” judecatorilor si procurorilor, ceea ce a starnit scandal in Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.

In proiectul de lege initial era prevazut ca inceperea urmaririi penale a magistratilor sa fie conditionata de avizul procurorului general, iar procurorii si judecatorii sa fie trimisi in judecata doar cu avizul sectiilor din CSM. Aceste prevederi au fost insa eliminate de noul ministru al Justitiei Stelian Ion, care a intrat astfel in conflict cu CSM.

In Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, au fost aduse mai multe amendamente cu care ulterior actul normativ a trecut de votul deputatilor.