Iar tragedia naturala a facut inevitabil sa ne gandim la un alt moment similar pe insula Caraibe: pe 12 ianuarie 2010, cand un cutremur de magnitudine similara (7,0 pe scara Richter) a devastat Port-au-Prince, capitala tarii, si a provocat moartea a peste 200.000 de oameni.
Dar de ce au loc atatea cutremure in Haiti?
Unul dintre raspunsuri a putut fi gasit in acea dupa-amiaza de 12 ianuarie 2010, cand expertii au stiut imediat ca cutremurul de pe insula pe care stirea l-a repetat va fi unul dintre cele mai grave dezastre naturale recente.
Pe langa faptul ca s-a produs intr-una dintre cele mai sarace tari din Occident -si una dintre cele mai prost pregatite sa faca fata unor evenimente de acest tip-, cutremurul a zguduit o zona in care se afla o retea complexa de placi tectonice si falii geologice.
Ca si in alte zone in care placile tectonice se intalnesc, exista o activitate seismica semnificativa la limitele placilor din Caraibe din cauza acestor falii.
Si alunecarea brusca a uneia dintre acestea, vina Enriquillo, a fost cea care a dus la dezastru.
Se estimeaza ca epicentrul cutremurului, care a masurat 7 pe scara Richter, a fost la aproximativ 15 kilometri de Port-au-Prince. Iar hipocentrul (punctul de sub suprafata Pamantului unde a inceput ruptura) se afla la doar 8 kilometri de suprafata.
Cel inregistrat sambata aceasta a avut o magnitudine de 7,2 si 10 kilometri de la suprafata, dar si-a avut epicentrul in sudul insulei.
Aceasta apropiere de suprafata, spun expertii, a asigurat ca fortele de soc de pe pamant erau mai intense si mai distructive.
Fara amortizare
Cladirile din zonele seismice din tarile industrializate sunt construite pe sisteme de amortizare care le permit sa „tempereze” cutremurele, nu numai lasand cladirile sa se scuture inainte si inapoi, ci si facandu-le sa se roteasca odata cu miscarea pamantului.
Dar structurile simple din beton ale oraselor haitiane s-au prabusit atunci cand au fost supuse acestei presiuni.
„Apropierea de suprafata este unul dintre cei mai seriosi factori care contribuie la severitatea zguduirii solului cauzate de un cutremur de orice magnitudine”, a declarat pentru BBC dr. David Rothery, un om de stiinta planetar la Universitatea Deschisa din Marea Britanie.
„De asemenea, tremuratul tinde sa fie mai mare daca este mai aproape de sursa. In acel caz (cutremurul din 2010), epicentrul a fost la doar 15 kilometri de centrul capitalei si de aceea a fost atat de distrus”.
Apoi o serie de replici puternice – mai mult de 10, mai mare de 5,0 ca magnitudine – au completat devastarea.
Dar, desi Haiti se afla intr-o zona cu risc ridicat de cutremur, ultimul cutremur mare inainte de catastrofa din 2010 a fost acum 150 de ani.
Coasta de nord a tarii este situata la limita marilor placi tectonice din Caraibe si America de Nord, unde blocuri vaste de suprafata terestra se misca frecandu-se unele de altele intr-o miscare orizontala.
Se crede ca placa din Caraibe se misca spre est cu o rata de aproximativ 2 centimetri in fiecare an.
Si, dupa cum subliniaza expertii, inainte de 2010, era de mult asteptata o alunecare a vinei Enriquillo.
„A rezistat in ultimii 250 de ani”, a declarat Dr. Roger Busson de la British Geological Survey pentru BBC despre cutremurul din 2010.
„In tot acest timp a stocat presiune pe masura ce placile aluneca unele pe langa altele si era intr-adevar doar o chestiune de timp ca aceasta eliberare de energie sa se intample.”
“Intrebarea pe care ne-am pus-o era daca va fi lansat dintr-o data sau intr-o serie de mici tremuraturi. Raspunsul este ca totul a fost deodata.”
United States Geological Survey (USGS) afirma ca falia Enriquillo ar fi putut fi sursa mai multor cutremure mari de-a lungul istoriei: cele din 1860, 1770, 1761, 1751, 1684, 1673 si 1618.
Si, de asemenea, cel care s-a intamplat sambata aceasta.
„Ca si in cazul anului 2010, mecanismul care produce acest cutremur indica o falie oblica de impingere de-a lungul zonei de falie Enriquillo-Plantain Garden”.