Putin lupta la Berlin pentru a opri o criza care ameninta si Rusia

Pentru a lupta cu criza, Vladimir Putin acorda prioritate integrarii cu aliatii sai din fosta Uniune Sovietica, dar astazi principalele interese economice ale Rusiei sunt in Uniunea Europeana (UE). Acest lucru este dovedit de primul turneu international al lui Putin in calitate de presedinte. Calatoria a inceput la Minsk, capitala Belarusului, si a continuat la Berlin si Paris. Turul reprezinta un contact intre lider si interesele politice si economice ale tarii sale si are loc in ajunul summitului dintre Rusia si UE, care va avea loc pe 3 si 4 iunie la Sankt Petersburg.

In capitala Germaniei, Putin a amintit ca peste 50% din comertul exterior al Rusiei este cu UE, asa ca Moscova este foarte interesata de stabilitatea in zona euro „cat mai repede”. Liderul a subliniat ca „40% din rezervele Rusiei, a treia din lume, sunt in euro” si ca „o parte importanta” din acestea sunt in obligatii ale statului german. Putin a refuzat, insa, sa ia parte in dezbaterile interne dintre Germania si Franta, in special in problema euroobligatiunilor, intrucat a spus ca nu stie cine va fi emitentul si conditiile emiterii. „Pornim de la presupunerea ca va fi aleasa calea optima pentru rezolvarea problemei”, a spus el.

Integrarea tarilor post-sovietice este o prioritate in politica lui Putin, potrivit unuia dintre decretele pe care le-a promulgat pe 7 mai, ziua in care acesta a preluat mandatul. Cel mai mare cadru de aliante si asociatii post-sovietice care exista astazi este Comunitatea Statelor Independente (CSI), care cuprinde 11 din cele 15 state care au aparut din URSS. In cadrul CSI, cele mai mici entitati sunt Uniunea Vamala si Spatiul Economic Comun (Rusia cu Belarus si Kazahstan). Cu Belarus, Rusia are o alianta militara, pe langa trupe comune si aparare antiaeriana si un proiect oficial de stat unic care nu este desavarsit in practica. Autoritarul Alexander Lukasenko, care a reusit sa ramana la putere in Belarus din 1994, a sustinut planurile de integrare ale lui Putin la Minsk.

Proiectele sunt una, iar realitatea este alta. In timp ce comertul exterior al Rusiei cu Belarus a depasit 39 de miliarde de dolari in 2011, potrivit lui Lukasenko, volumul comertului Rusiei cu Germania a fost de 71,9 miliarde de dolari, a spus Putin la Berlin. Criza economica europeana afecteaza Rusia prin faptul ca a scazut pretul hidrocarburilor, care alcatuiesc cea mai mare parte a exporturilor tarii, UE fiind principala sa piata.

Pretul Brentului, forma titeiului exportat de Rusia, a fost plasat vineri la 99,82 de dolari pe baril, sub bariera psihologica a 100 de dolari pe baril. Bugetul de stat rus pe 2012 a fost pus la patrat cu calculul unui pret mediu de 117 dolari pe baril (luand in calcul transferurile catre fondul de rezerva) si cu calculul a 93 dolari pe baril (fara a face transferuri catre fondul de rezerva). O medie anuala de 110 de dolari pe baril ar insemna ca fondul de rezerva al Rusiei inceteaza sa mai primeasca 300.000 de milioane de ruble (mai mult de 8.800 de milioane de dolari la cursurile de schimb curente).

Rubla a continuat sa scada si sa doboare recorduri in raport cu dolarul, care a fost cotat oficial ieri la 33,7384 ruble, o schimbare care nu a mai fost inregistrata din aprilie 2009. Numai in mai, rubla a pierdut 15% fata de dolar. Moneda europeana, la randul ei, a fost cotata la 41,68, cel mai mare curs de schimb valutar din acest an si a fost plasata la nivelul cursului de schimb existent in noiembrie-decembrie 2011. Analistii afirma ca, daca tendinta se mentine, pot creste preturile. poate aparea in Rusia, unde inflatia poate fi in jur de 6% in acest an. Cresterea ratelor poate contribui si la cresterea inflatiei, care din cauza alegerilor prezidentiale a fost amanata pana la 1 iulie, contrar practicii majorarii acestora la 1 ianuarie. Ministrul rus de Finante Anton Siluanov, insa,

La Berlin, la o conferinta de presa comuna cu cancelarul Angela Merkel, Putin s-a referit la gazoductul nordic (intre Rusia si Germania pe fundul Marii Baltice) drept un proiect „international” si a declarat ca dependenta energetica a Europei fata de Rusia este „interdependenta”, care se traduce prin „stabilitate sporita”.

Anterior, la Minsk, Putin i-a promis lui Lukasenko a treia transa a unui imprumut acordat de fondul anticriza al Spatiului Economic Eurasiatic (EvrazES) si inceperea discutiilor privind o a patra transa. In iunie 2011, aceasta entitate (una dintre organizatiile de integrare post-sovietica) a acordat Belarusului un credit stabilizator de 3.000 de milioane de dolari pentru perioada 2011-2013. Minsk a primit deja doua transe de 1,24 milioane de dolari fiecare. A treia transa este de 440 de milioane de dolari. Putin a spus ca Rusia a ajutat economia belarusa cu 5 miliarde de dolari si a reamintit ca a redus pretul gazului de la 286 de dolari la mia de metri cubi in 2011 la 165 de dolari in 2012, respectiv. Verificarea reducerii pare indreptata spre Ucraina, tara pe care Putin ar dori sa o capteze in structurile sale integratoare.

Industria belarusa beneficiaza foarte mult de pe urma uniunii vamale, deoarece tractoarele si masinile sale agricole sunt mai ieftine decat cele occidentale si mai bune decat cele chineze pe piata din Rusia si Kazahstan. Rusia, pe de alta parte, va construi si prima centrala nucleara din Belarus. La Minsk, ambele parti au ajuns la un acord pentru finantarea primei etape a constructiei acestei centrale, care se doreste a fi cea mai moderna din Europa, pentru o suma de 204 milioane de dolari (din totalul de 285 milioane).