Obezitatea – cauze si consecinte

Obezitatea este o anomalie metabolica caracterizata prin cresterea masei tesutului adipos consecutiv unui bilant energetic pozitiv (dezechilibru intre aportul nutritiv caloric in exces sau/si reducerea cheltuielilor energerice-arderilor metabolice), ceea ce determina un exces ponderal de peste 20% fata de standardele recomandabile.

Obezitatea este mai curand un simptom decat o entitate patogenica, avand cauze si mecanisme multiple, ceea ce face sa fie greu de prevenit si tratat. Cresterea in greutate atrage dupa sine si cresterea masei scheletice si musculare. Greutatea normala depinde de multi factori biologici si comportamentali (varsta, sex, inaltime, dezechilibre hormonale, stil de viata, status psiho-somatic, trasaturi genetice, etc). Sedentarismul, lipsa de miscare si de sport, consumul de alimente bogate in proteine si lipide atrage dupa sine cresterea in greutate, facand astfel din obezitate o problema majora de sanatate cu consecinte grave asupra organismului pe termen lung, afectand astfel durata si calitatea vietii. Obezitatea favorizeaza patologia cardiovasculara, respiratorie, osteo-ariculara, endocrino-metabolica, cresterea riscului operator si consecinte psiho-sociale. Se cunoaste faptul ca prevalenta este mai ridicata in zonele dezvoltate economic, la anumite straturi sociale, zone geografice.

Sursa de lipide pentru organism o constituie aportul alimentar de tip animal si vegetal. Acestea sunt reprezentate de trigliceride, fosfolipide colesterol si acizi grasi. La nivelul ficatului lipidele sunt transformate in diferiti constituienti necesari organismului uman, iar excesul de grasimi va deveni sursa de energie a corpului (arderea grasimilor genereaza energia necesara diferitelor procese metabolice ale corpului). Tesutul gras in exces, depus sub forma de rezerva ca tesut adipos va fi folosit de organism ca sursa de energie in diferite stari patologice. Stratul adipos este principalul factor care contribuie la mentinerea constanta a temperaturii corpului prin procesul de termogeneza (este termoizolant). Odata obezitatea instalata aportul caloric poate deveni egal sau chiar mai mic decat al indivizilor cu greutate normala.

Cresterea masei tesutului adipos se poate produce prin doua mecanisme: cresterea numarului de celule adipoase cand bilantul energetic pozitiv survine in perioada de crestere (sub 20 de ani) si cresterea volumului adipocitelor – de obicei la adulti insotindu-se frecvent de hiperglicemie, hiperuricemie, hiperlipoproteinemie (Obezitate hipertrofica).

Mecanismele patogenice ale obezitatii:

• Factorii genetici: Influientele familiale a cazurilor de obezitate par a fi explicabile prin inducerea unui model comportamental obezogen (obiceiuri alimentare gresite calitativ/cantitativ, ritm de alimentatie si atitudine restrictiva fata de efortul fizic – sedentarism excesiv. S-a constatat ca gemenii univitelini crescuti in medii diferite pot avea diferente ponderale de 4-5 kg. Copii adoptivi se apropie foarte mult de aspectul ponderal al parintilor naturali si nu de cel al parintilor adoptivi.

Reglarea hormonala: Hormoni ca “serotonina, norepinefrina” scad ingestia alimentara si cresc consumul energetic, in timp ce “neuropeptidul Y” stimuleaza ingestia de alimente.

• Factori socio-culturali: Obiceiurile alimentare neadecvate (mese copioase); ingestia de alcool; abuzul de grasimi si dulciuri (mai ales glucide concentrate) stimuleaza secretia de insulina si cresc apetitul (pofta de mancare); consumul rapid de alimente, lacom, in prize rare si abundente pot favoriza obezitatea.

Activitatea fizica redusa – sedentarismul excesiv reduce pierderile de energie, iar scaderea masei musculare favorizeaza instalarea obezitatii (tipica este cresterea in greutate dupa abandonarea practicii sportive).

Nicotina si cafeina cresc termogeneza (mecanism de mentinere constanta a temperaturii corpului), in timp ce nervozitatea si obisnuinta gestului de a fuma pot determina rontaitul de bomboane, etc.

Factori psihologici: starile de anxietate, traumele psihice, situatiile conflictuale pot determina bulimia nervoasa, alimentatia jucand rol de tranchilizant in aceste cazuri. Tranchilizantele, somniferele, antidepresivele pot induce cresterea apetitului.

Cauze organice cum ar fi boli ale sistemului nervos, cu dereglarea centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii (traumatisme, tumori cerebrale, etc) si patologia hormonala insotita de cresterea aportului alimentar (hiperinsulinism, sarcina, menopauza, etc.) pot fi citate ca mecanisme predispozante ale obezitatii.

Indiferent de mecanismele enumerate anterior, avem un cerc vicios: acumularea de grasimi determina scaderea cheltuielilor energetice (a termogenezei) si economie de activitate fizica, iar diminuarea consumului favorizeaza la randul sau acumularea de grasimi.

Riscurile obezitatii sunt multiple. De la scurtarea duratei de viata cu cca. 10 ani pana la cresterea mortalitatii odata cu inaintarea in varsta. Obezitatea se considera a fi a doua cauza de mortalitate dupa fumat ce poate fi prevenita.

Consecintele obezitatii: sunt multiple, grave si greu de tratat si se intalnesc la orice nivel. Ele pot fi din categoria celor cardiovasculare: infarct miocardic, aritmii, moarte subita, etc., prin afectarea inimii si a vaselor coronare. Mecanismele incriminate sunt riscul ateromatos si trombotic. Ingrosarea peretilor vaselor de sange prin formarea si depunerea placilor de aterom poate duce la scaderea elasticitatii acestora, deci la rigiditatea lor si consecutiv la cresterea tensiunii arteriale. Riscul de hipertensiune la obezi este triplu in populatia generala. Accidentele vasculare sunt foarte des intalnite.

Cresterea in greutate a corpului poate ingreuna circulatia sangelui prin membrele inferioare, favorizand staza venoasa si de aici aparitia varicelor hidrostatice, a tromboflebitelor si ulcerelor varicoase.

Pulmonar se produce o scadere a elasticitatii plamanului si diafragmului (principalul muschi respirator) cu afectarea mecanicii respiratorii si ingreunarea ei. In cadrul sindromului de apnee in somn, frecvent intalnit in obezitate, apare hipersomnolenta diurna, tulburari psihice (scad memoria, atentia, etc.), dureri de cap, sforait.

Endocrin: Diabetul zaharat se intalneste la 80% dintre obezi si este de regula non-insulinodependent.

Hiperlipidemia si hiperuricemia sunt si ele complicatii marcante ale obezitatii.

Coxartroza, gonartroza, durerile de coloana vertebrala lombara, dorsala apar des in obezitate. Principalele cauze ale afectarii aparatului osteoarticular se datoreaza suprasarcinii, cresterii laxitatii ligamentelor articulare, scaderii tonusului muscular.

Complicatii cutanate determinate de cresterea in greutate sunt “vergeturile” = benzi violet-sidefii vizibile pe coapse, brate, abdomen sunt rezultatul pierderii elasticitatii si subtierii straturilor pielii in perioada de instalare.

Prevenirea obezitatii presupune educatia nutritionala a pacientilor, informarea consumatorului privind continutul alimentelor (numar de calorii, colesterol, glucide, etc.), modificarea stilului de viata, promovarea activitatii fizice cotidiene, etc.