Din ciclul “deontologi care ne doare rau”. Astazi, amintiri despre Robert Turcescu

robert turcescu

Mie-mi plac deontologii. Mult imi plac. Cum sint ei asa, niste stilpi ai integritatii morale si profesionale si nu fac ei niciun compromis, niciun rabat nici de la manualul de jurnalism nici de la constiinta. Nu stau in genunchi in fata mogulului, si cind mogulul il sileste sa-si incalce deontologia, el pleaca dom’le, cu demnitate.

Si unul din preferatii mei este Robert Turcescu. Stiti care, ala de se da de ceasul mortii de trei zile ca n-a mai suportat sa lucreze pentru Vintu, ca Vintu decide, frate, invitatii la emisiunile trustului Realitatea. Hahahahaha! Ati fi crezut asa ceva?

 Ca sa fie foarte clar, dragutul de Turcescu face aceste dezvaluiri (“pe surse” in EVZ-ul prezidential) nu acu’ 5 ani, nu acu’ 3 ani, ci acu’ – acu’, adica taman cind Vintu nu mai are bani, si, pe cale de consecinta, nu mai are bani nici sa ii plateasca domnului Robert leafa aia imensa, de 30 000 – 40 000 de euro pe luna.

 Sau cine stie, poate pe Vintu acu’ l-a pocnit interventia in politica editoriala a trustului, ca, fiind criza, afacerile mergind prost, o fi avind mai mult timp liber si ce sa faca altceva decit sa stea cu telefoanele pe aia din Realitatea, sa le zica ce si cum.

 Pentru ca am observat ca sint foarte multi care pun botul la icoana de justitiar cu ochi de Rudolf Valentino, incruntat a profunzime sufleteasca si adinca preocupare pentru soarta tarii sale si a omenirii in general, as zice ca se impune o mica clarificare a adevarului istoric.

Sa va spun cam cine intervenea in politica editoriala, cum, si de partea cui. Adica cam ce inseamna sa fii deontolog adevarat, cu respectarea sfinta a constiintei profesionale.

 Turcescu mi-a fost sef, la Cotidianul. Din fericire, pentru scurta vreme, si din fericire nu catadicsea sa vina prin redactie, sa puna osul la munca, ca era, desigur, ocupat sa reformeze presa, clasa politica si, cu siguranta, propriile conturi. Dar,  altfel, era foarte implicat, cind se atingea in ziar orice subiect legat de anumite personaje sau partide.

 Ca sa nu fiu acuzata ca repoduc aici zvonuri rautacioase, va spun chestii traite de mine, personal. In noiembrie 2007, la citeva saptamini dupa ce m-am angajat la Cotidianul, fara sa am onoarea vreodata sa il vad la fata pe seful Turcescu, am scris un articol, destul de insignifiant de altfel , despre pesedistul Giugula, care declarase ca Radulescu de la PDL, pe  vremea aia liderul deputatilor lui Basescu, fusese informator la USLA, adica la Secu’. Deontoloaga si eu, l-am sunat pe Radulescu, desigur, sa dea o replica, conform manualului de jurnalism. Scriu textul, Mihnea Maruta, redactorul sef il aproba, si ma car acasa. Peste vreo ora ma suna insusi Turcescu, care incepe  sa zbiere la mine: “De unde ai scos tu povestea asta?! Pe agentiile de presa nu era tratat subiectul, de unde ai scos-o tu?! S-a suparat Cristi Radulescu!”. Zic, timid, pai credeam ca rostul nostru e sa scoatem alte stiri decit alea de pe agentiile de presa. El urla in continuare: “De azi inainte ti se interzice sa scrii stiri in afara agentiilor de presa!”.

Profesionist, sau ce? Bine, a dat Dumnezeu si domnul Vintu si l-au zburat de la Coti peste vreo doua saptamini. Insa urletele pe care mi le-a servit mie au rasunat in urechile multora dintre colegii mei, fiecare in parte suparind diversi prieteni ai domnului Turcescu de prin politica, si care vrea, poate sa povesteasca. De exemplu, Raul Balogh, fostul nostru coleg, plecat din presa, din fericire pentru el, a fost concediat de Turcescu fara drept de apel, pentru ca scrisese o stire amarita despre Cozmin Gusa, care il deranjase maxim pe  acesta. Raul a fost salvat de Mihnea Maruta, care numai el stie cum facea balet pe  sirma sa scoata ziarul intr-o forma onorabila intre atitea interventii.

 Altfel, Turcescu era un monument de morala, cum ziceam. Anul trecut, in august, cind Vintu ne-a operat prima taiere de salarii, punind Cotidianul pe dric, marele Robert a scris un editorial de senzatie in care spunea ca “acesta este momentul in care jurnalistul adevarat isi da proba integritatii, cind se duce la  ATM, baga cardul si vede ca nu are bani in cont”. Pai pe propria lui logica, sa intelegem ca de cind se duce la  ATM si vede ca Vintu nu-i mai vireaza niciun euro, a cedat la integritate? Ca daca era ziarist adevarat, cum spune el, putea sa isi faca meseria si gratis, nu? Din vocatie.

Nu am nimic personal cu Turcescu, pentru ca pina la urma, nu am avut prea mult de-a face cu el. Dar am convingerea ca presa a ajuns in halul in care este, absolut jenanta, plina de imbecili, impostori, analfabeti si manipulatori, din cauza unor personaje ca Turcescu.

 P.S. ca sa ii scutesc pe unii de efortul de a ma injura, recunosc din capul locului ca pentru acest text am fost platita (pe DDA  ), de Vintu, Hrebenciuc, Nastase, Geoana, Elena Udrea si de Voiculescu (care ma plateste lunar, la data fixa.

Traian
18/08/2010 AT 11:18 AM
Rusine Dinu Patriciu 😀

J
18/08/2010 AT 11:21 AM
Hahahaha, tare

Hai lasa
18/08/2010 AT 11:44 AM
cine afirma ca presa mai are coloana ori e naiv, ori se face ca ploua.
nu ca ar fi turcescu scula pe bascula, da toti ceilalti sunt pur si simplu niste lingai cu rate la banca.

Vlad (S7EWIE)
18/08/2010 AT 11:45 AM
Nu ştiu mai nimic concret despre acest om(?).. Ce ştiu este doar că l-am văzut de câteva ori la TV şi mi-a provocat o greaţă atât de profundă prin personalitatea lui scorţos-slinoasă încât am evitat orice contact ulterior.

Nu mă surprinde câtuşi de puţin istorisirea ta din spatele culiselor. Iar faptul că nea’ deontologul a plecat pentru că nu mai curge nimic pe ţeavă de la mogulul rău e clar, cred eu, pentru toţi oamenii cu doi neuroni în cap… Mai puţin pentru cititorii lui Mr. Deontologie – Haznaua de Jos.

serafim
18/08/2010 AT 11:50 AM
Pentru completare, o relatare facuta de Gigi Becali in iunie 2009:
„Robert Turcescu a venit la mine sa-mi spuna ca face un CD cu Fundatia Gojdu, ca stie ca sunt patriot si sa-l sponsorizez eu, pe societatea lui. A luat vreo doua interviuri la Budapesta, vreo doua la Bucuresti – cat puteau sa-l coste? Hai sa spunem vreo trei-patru mii de euro cu totul. Cat credeti ca mi-a cerut? 24.000 de euro! A venit la mine – eram la biroul meu de la Marriott – s-a rugat de mine, ca isi ia casa, ca nu stiu ce… si i-am dat. Spaga! Ia, ma, cu 20.000 mai mult! Da’ sa stii ca te iau la picioare. I-am zis: pleaca de-aici ca te iau la picioare! Dupa care, tot el cu coada sus. La Realitatea ma tot injura”, a spus Becali.
El a completat ca i-a cerut jurnalistului banii inapoi, insa acesta l-a evitat. Omul de afaceri a mai spus ca o interventie din partea lui Sorin Ovidiu Vantu l-a determinat sa renunte la a-i mai cere banii lui Turcescu.
„O persoana pe care o respect l-a scapat. A venit Aurelian Pavelescu la mine si m-a rugat din partea persoanei pe care o respect foarte mult sa-l iert. Este o persoana ca mine… ma-ntelegeti, cu bani. Nu vreau sa dau nume. Si i-am zis lui Pavelescu: ma, dar atunci sa scoata el din buzunar 20.000 sa plateasca pentru Turcescu. Da’ pentru ca-l respect prea mult l-am iertat pe Turcescu, pentru persoana asta, si pot sa spun si cine e: patronul lui!”, a completat Gigi Becali.
Relatarea a fost făcută la OTV şi este – cum altfel? – senzaţională!

Sandi
18/08/2010 AT 12:11 PM
Un cripto-slugoi acest R.T. ! Cred ca s-a imbolnavit de fiere pentru ca “Stapanul” nu l-a cocotat pe scaunul de D.G. al TVR ! Dar probabil o fi aflat abia acum ca slugoii asa patesc ! Asteptam ca inca unul sa pateasca la fel. Ala de la LaBe1Tv !!

sandman
19/08/2010 AT 2:39 PM
Eu n-am crezut o iota din miorlaiala lui Tuciurescu. Si ma isi recunoaste pe blog ca a sarit in barca lui Nastase, via Andronic, pentru 1500 $ si masina de servici.
Vai de capul lui de jurnalist. A invatat bine de la Tatulici: “lingi si cistigi.”

weir
19/08/2010 AT 5:29 PM
Nu este rusinos ca dupa 20 de “libertate” un trust media sa mai faca din astea? Sa vezi stitile ce au ajuns stiri doar pentru ca asa a dorit un partid oarecare? Sa ai la emisiune invitati doar de la un anumit partid? Chiar asa ne-am dat toata libertatea pe mana psd-ului si a pnl-ului?

dexter
20/08/2010 AT 11:19 AM
i-am pus turcescului pe site (comment) un fragment din acest articol. Dar omul prefera pupincurismul desantat al lingailor la datorie si nu a publicat 😀

produse naturiste
20/08/2010 AT 12:30 PM
Robert Turcescu un om f ingrijit…

Victor Roncea
22/08/2010 AT 1:28 AM
Nici eu n-am nimic cu el (chiar il simpatizam pe la inceputul activitatii sale televizionistice de moderator, transformat apoi, din pacate, intr-un fel de procuror ratat)… Insa ma scarbea insistenta cu care isi prezenta cearsaful de post-fecioara neprihanita cam dupa fiecare emisiune. Poate e ardelean, mai stii (probabil stiti bancul: “Pa mine sa ma violeze? Poate-n c.., ma!”)? Oricum, multumiri pentru micul serviciu de memorialistica de pus in rama la Muzeul de istoriei a stafiei presei romana.
In ce priveste cazul Giugula mi se pare absolut stupid argumentul suparaciosului Radulescu. Probabil de-asta s-a enervat si ex-sefutul tau dupa ce “revoltatul” si-a dat seama ca s-a facut de ras. El sustine in declaratia pe care ti-a dat-o ca “la momentul despre care vorbim” (?!) nu putea fi informator al Securitatii pentru ca avea 21 de ani (extraordinar!:)) si Giugula 20. Dar Giugula s-a retras din USLA in ’87 iar Radulescu e nascut, din cate stiu, in ’55. Faceti si voi calculul! Care 21 de ani, care 20 de ani?
PS: Si tu de ce n-ai vrut sa fi deontoloaga? 🙂

Adriana Dutulescu
22/08/2010 AT 3:15 PM
@victor, eu am vrut, dar nu m-au primit la scoala de deontologi 🙂

Cand ne vin deontologii Gold din Noua Zeelanda ca vrem sa-i asteptam cu flori de mina la aeroport?! Pentru ca ne e dor de ei, azi, amintiri cu Robert Turcescu si informatorii Securitatii de la Adriana Dutulescu | Victor Roncea Blog
26/08/2010 AT 3:38 PM
[…] Integral la Realitatea mea […]

Misu
26/08/2010 AT 4:59 PM
Au inceput ciorile sa se imbranceasca una pe alta . Probabil ca acum venind si cele din Franta sunt prea multe pe aceeasi craca .