Consilierul lui Klaus Iohannis explica cheia succesului pentru PNRR: Suntem increzatori

Consilierul prezidential pe teme economice, Cosmin Marinescu, arata ca Programul National de Rezilienta si Redresare are sanse de reusita doar daca investitiile si reformele vor fi gandite impreuna.

“Am participat cu placere la Conferinta RoInvest, unde am sustinut ca investitiile si reformele trebuie sa fie directiile esentiale pe care Romania sa le urmeze in acesti ani, cu responsabilitate pentru viitor. Indiferent de provocari, investitiile si reformele trebuie abordate neaparat impreuna. Doar conjugate, aceste doua mize asigura ,,pachetul complet” al rezilientei si al dezvoltarii.

Va multumesc pentru invitatia de a participa la conferinta RoInvest si va felicit pentru organizarea unor dezbateri pe o tema atat de importanta, cum este cea a investitiilor.

Este binevenit faptul ca discutam despre investitii, in special in contextul actual, afectat de pandemia Covid-19. Insa si mai important este ca discutam aplicat, ca planurile de investitii prind contur si avem pe masa deciziilor proiecte de investitii concrete, fezabile, cu obiective si termene asumate, care vor sustine dezvoltarea Romaniei in viitor.

Fie ca ne referim la infrastructura si energie, la sanatate si educatie, la mediu si digitalizare, discutam despre dezvoltare sustenabila, pentru care acum exista si resursele si vointa necesare.

Context macro si perspective

Daca ne referim la contextul pandemic pe care il traversam, atunci si investitiile capata un sens aparte. In prezent, cea mai buna investitie este vaccinarea, iar statul aloca toate resursele necesare pentru a beneficia cu totii de aceasta.

Inainte de a discuta despre crestere economica si reforme, este important sa intelegem ca vaccinarea este cheia reluarii activitatilor noastre, pentru ca economia sa revina in forta pe parcursul acestui an si sa ne intoarcem cu totii la normalitate.

Semnalele din economie indica o revenire mai rapida decat se anticipa. Astfel, prognozele de crestere economica pentru 2021 au fost revizuite pozitiv, la 5% si chiar 6% – in cazul FMI, cifre care pot fi chiar depasite. Atat consumul, cat si formarea bruta de capital fix sunt estimate in crestere cu circa 6% in anul curent, iar evolutiile se vor consolida prin progresul campaniei de vaccinare si prin ridicarea treptata a restrictiilor.

Dupa calculele noastre, bazate pe estimarile Comisiei Europene, circa 20 dintre tarile membre vor reusi sa revina, pana la sfarsit de 2021, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei.

De exemplu, Romania se plaseaza, alaturi de Spania si Franta, in topul cresterii economice estimate pentru anul curent la nivelul Uniunii. Iar dinamica PIB de pe primul trimestru, publicata chiar zilele acestea, confirma pe deplin revizuirea pozitiva a prognozelor.

Insa, dincolo de ritmul foarte bun al cresterii economice, ne confruntam si cu o serie de neajunsuri sau dezechilibre, cum ar fi dinamica regresiva a investitiilor straine directe, dar si adancirea in continuare a deficitului balantei comerciale.

Este binevenita, in acest sens, initiativa Guvernului de infiintare a unui task-force pe tema atragerii de investitii straine directe, fiind necesara in acelasi timp si o strategie de crestere a exporturilor, pe linia avantajelor competitive de care noi ca tara dispunem.

Evaluam optimist perspectivele economice, dar si prudent, cu precadere pe latura financiara. Sunt deosebit de importante stabilitatea monetara, consolidarea cadrului fiscal-bugetar si reducerea dezechilibrelor externe.

Suntem increzatori dar trebuie sa fim si realisti, in egala masura, sa intelegem cat de important este sa apasam pedala reformelor structurale, pentru a ne asigura ca iesim din criza mai intariti decat inainte de declansarea pandemiei.

Investitii si reforme – neaparat impreuna

Criza actuala este contextul in care s-a afirmat paradigma rezilientei, axata deopotriva pe investitii si reforme, care sunt gandite si trebuie aplicate impreuna.

Pentru Romania este esential Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), aflat in prezent in ultima etapa de negocieri cu Comisia Europeana. Fondurile europene consistente pe care le avem la dispozitie, atat in PNRR, cat si prin cadrul financiar multianual, pot sustine modernizarea Romaniei chiar pentru urmatoarele decenii.

Revenind insa la tema investitiilor, trebuie sa fim constienti ca mecanismul de redresare si rezilienta se confrunta si cu unele provocari, deloc simple si care nu sunt doar nationale. In ceea ce ne priveste, avem de infruntat o provocare cheie.

Este provocarea de ordin cantitativ, cea care decurge din implementarea unui volum de investitii fara precedent, intr-un orizont de timp de doar 5 ani, in conditiile in care economia noastra se confrunta, totusi, cu un angrenaj deficitar de forta de munca, furnizori si chiar mijloace tehnice.

Aceasta provocare cantitativa tine de capacitatea de a comprima, in doar cativa ani, utilizarea unui volum imens de fonduri europene, ceea ce implica resurse umane, furnizori, contractori, achizitii, auditare, plati s.a.m.d., mai ales in conditiile suprapunerii PNRR si a cadrului financiar multianual.

De aceea, forta mediului privat este deosebit de importanta in implementarea proiectelor pe care statul le are in plan in urmatorii ani. Mobilizarea mediului de afaceri si capacitatea administrativa a autoritatilor sunt factori hotaratori in asigurarea succesului. Rezulta deci ca trebuie sa fim rezilienti, pentru a obtine rezilienta, ca sa spun asa!

Reformele sunt esentiale iar PNRR are o dubla miza: miza investitiilor si miza reformelor. Una fara cealalta nu ne ajuta decat temporar. Doar conjugate, aceste doua mize asigura ,,pachetul complet” al rezilientei si al dezvoltarii.

Momentul in care ne aflam nu reprezinta doar o provocare in planul dezvoltarii, prin infrastructura de transport, energie regenerabila, digitalizare, investitii in sanatate si educatie. PNRR este ocazia oportuna de a reveni asupra unor reforme amanate nejustificat de-a lungul anilor.

Avem nevoie de reforme in sanatate si educatie, in sistemul fiscal, si sunt esentiale disciplina bugetara si financiara, precum si guvernanta eficienta a companiilor de stat.

Este evident ca trebuie recastigate credibilitatea si sustenabilitatea sistemelor publice la nivelul cetateanului, caci el este beneficiarul final al acestor investitii si reforme.

A trecut mai mult de un an cu restrictii impuse de pandemie, cu decizii si masuri cu caracter extraordinar. Redresarea economica si revenirea la normalitate necesita in continuare eforturi, care sa fie bazate pe dialog, parteneriat si, neaparat, buna credinta.

Administratia Prezidentiala apreciaza dialogul si deschiderea in relatia dintre mediul de afaceri si autoritatile statului, pe tot parcursul acestui an de criza si pandemie, si incurajam in continuare comunicarea si cooperarea dintre partenerii sociali si autoritati. Numai astfel putem spera intr-o abordare constructiva, bazata pe responsabilitate pentru viitor.