Un vuiet urias se aude in jungla, care inconjoara cu sunetele si umbrele ei, copacii sai impletiti precum palo rosa sau canafistula, pasarile sale cu nume poetice precum dansatorul, exuberanta sa. Se pare chiar ca Dumnezeu devine floare, copac sau pasare, iar lumina soarelui se filtreaza prin dantela pestrita formata de plante si se amesteca cu zgomotele animalelor care se aud dar nu se vad. Caldura patrunde totul cu brutalitatea ei.
Dar zgomotul nu este supranatural, ci vitejia apei raului Uruguay care se prabuseste pe ea insasi timp de 3 kilometri paralel cu cursul sau, din cauza unei falii geologice in asa-numita cascada Mocona – cea care inghite totul, in Limba guarani. –, in cadrul parcului provincial omonim din centrul de est al Misiones. La 300 km de Posadas si 322 de Puerto Iguazu, de-a lungul drumurilor pavate ondulate in stare buna, gurile paraurilor Pepiri Guazu si Yaboti (pe partea argentiniana) si raurile braziliene Serapio si Calixtus.
Jungla in toata splendoarea ei si cascada minunata a acestui canion ingust isi au continuitatea pe coasta opusa albiei de apa din Parque Estadual Do Turvo, care face parte din Rezervatia Biosferei Yaboti. Este un mare culoar verde de 253.773 ha, foarte important din punct de vedere al conservarii speciilor endemice de flora si fauna, dintre care unele sunt in pericol de disparitie.
O mare parte din farmecul sau este ca nu este inca o destinatie de masa: doar 5 la suta dintre turistii care vin la Iguazu o viziteaza. Unul dintre motive este indepartarea sa si transportul rar si costisitor din principalele orase; alta este ca nu poti vedea intotdeauna salturile. Chiar si la cativa kilometri se afla un pod jos care traverseaza un parau care uneori se inunda si nu poti continua drumul catre parc.
Pentru ei si in acest singur caz, seceta generala din acest an este un avantaj, deoarece cu cat ploua mai putin toamna este mai mare. Barajele de pe raul Uruguay din partea braziliana au de-a face si cu inaltimea caderilor mici.
Din El Soberbio, la 70 km de parc, un autobuz pleaca zilnic. Acolo sunt oferite cabane si hoteluri pentru a se caza. Pe drumul catre cascade, zona devine mai rurala, iar jungla mai salbatica si mai incalcita: apar posibilitati mai sofisticate de contact mai mare cu natura, precum Loja Virgena Don Mocona, printre altele.
In sfarsit, cireasa de pe tort: navigarea intr-una dintre cele 6 barci ale cooperativei. Pentru aceasta aventura trebuie sa coborati cativa metri pana la debarcaderul Piedra Bugre, unde maxim 10 persoane se urca pe barcile de cauciuc pentru plimbarea fluviului.
Exista trei trasee pentru a explora acest parc provincial, care are 999 de hectare protejate, dintre care 30 sunt activate pentru utilizare in scopuri turistice. Cel de La Gruta de 1200 m; Chachi –numele unei feriga arborescenta in pericol de disparitie–, de 1800 m cu arbori centenari si un punct de vedere catre rau in fata coastelor Braziliei; si Calea Mitica. De dificultate mica, acesta din urma a fost conceput pentru adulti si copii si include postere cu povesti frumoase si legende guarani despre plante, flori si personaje precum pombero.
In sfarsit, cireasa de pe tort: navigarea intr-una dintre cele 6 barci ale cooperativei. Pentru aceasta aventura trebuie sa coborati cativa metri pana la debarcaderul Piedra Bugre, unde maxim 10 persoane se urca pe barcile de cauciuc pentru plimbarea fluviului.
„Intervalul de inaltime a raului ne spune daca poti sau nu sa iesi sa vezi cascade. Anul acesta credem ca pana la sfarsitul lunii februarie vor fi usor de vazut. In prezent avem o cadere de 12 metri”, spune Marcelo Poletti, presedintele cooperativei.
Sunt 20 de minute de navigatie cu adrenalina pura impotriva curentului raului si a furiei acestuia. Zgomotul apei este asurzitor, iar valurile se lovesc de varful barcii de cauciuc si ii inmoaie pe calatorii entuziasmati. Barcile se apropie de caderile care par sa inghita totul dar nu, barca de cauciuc rezista si continua pana la urmatorul atac impotriva zidului de apa pana se hotaraste sa revina. Planul nu este pentru cei pretentiosi; da pentru aventurieri si oameni care iubesc natura.
Inainte de a calatori, este indicat sa verificati pe site-ul parcului daca este activat, deoarece depinde de debitul paraului pe care trebuie sa il traversam pentru a accesa intrarea.
Acum, parcul provincial este deschis vineri, sambata, duminica si de sarbatori cu statii de igienizare, unde calatorul este pulverizat cu lichid antiseptic si li se ia temperatura. Pana acum nu exista cazuri pozitive in aceasta zona mai putin circulata a Misiones.
O buna completare a vizitei la Mocona, aceasta frumoasa si putin cunoscuta cascada, una dintre cele peste 70 de cascade pe care le are aceasta provincie rosie, este sa mergi la Esteros del Ibera, in Corrientes.
