Justitia europeana deschide usa pentru a pedepsi Polonia si Ungaria cu retragerea de fonduri

Pulsul Poloniei si Ungariei  impotriva mecanismului care conditioneaza debursarea fondurilor europene la respectarea statului de drept are deja un raspuns din partea justitiei europene. Curtea de Justitie a UE a respins, miercuri, recursul formulat de premierul ungar, Viktor Orban, si de colegul sau polonez, Mateusz Morawieki, considerand ca mecanismul care conditioneaza plata fondurilor europene, agreat in extremis de catre cei douazeci si sapte la sfarsitul anului 2020, dar ulterior denuntat de Varsovia si Budapesta, este compatibil: are un „temei juridic adecvat” si este in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 7 din tratat si respecta limitele competentelor europene si principiul securitatii juridice.

Regulamentul a intrat in vigoare la 1 ianuarie, desi pana acum aplicarea sa a ramas inghetata pana la pronuntarea instantei europene. Dovada importantei cauzei este insa ca instanta a solutionat plangerea pe calea accelerata, ca cauza a fost solutionata in Marea Camera (cincisprezece zile de joi) din cauza complexitatii cauzei si ca Curtea a si-a emis lectura live, lucru care se intampla rar. 

Sentinta urmeaza linia trasata de consilierul general al UE la inceputul lunii decembrie trecut, cand a concluzionat ca regulamentul, negociat in cadrul planului de redresare a UE Next Generation si al cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, se mentine. temeiul juridic adecvat, este compatibil cu limitele stabilite de tratate si respecta principiul securitatii juridice, cele trei elemente pe care Orban si Morawiecki le-au pus sub semnul intrebarii si pe care CJUE le-a respins.

Temei si securitate juridica

In ceea ce priveste temeiul legal, judecatorii amintesc ca procedura de blocare a fondurilor are scopul de a proteja bugetul UE atunci cand acesta este afectat „intr-un mod suficient de direct” de incalcarea principiilor statului si ale legii, si nu sanctioneaza incalcarea. ca atare. De asemenea, sustine ca poate fi activat numai atunci cand exista „motive rezonabile”nu numai a unei incalcari a statului de drept de catre un stat membru, ci, mai ales, ca incalcarea afecteaza sau ameninta sa afecteze grav si intr-un mod „suficient de direct” buna gestiune financiara a bugetului UE sau protectia intereselor financiare . Din acest motiv, considera ca mecanismul de conditionalitate „poate fi inclus in competenta pe care tratatele o confera Uniunii de a stabili norme financiare referitoare la executia bugetului Uniunii”.

Judecatorii amintesc, de asemenea, ca respectul pentru valorile comune ale UE este „o cerinta” pentru a beneficia de drepturile conferite de Tratat, care nu se incheie atunci cand o tara inceteaza sa mai fie candidata si adera la UE. In ceea ce priveste procedura de sanctionare prevazuta la articolul 7 din Tratat, care permite UE sa pedepseasca un stat membru cu retragerea dreptului de vot in Consiliu, judecatorii concluzioneaza ca obiectivul acestei proceduri si noul mecanism sunt diferite si ca competentele conferite Comisiei si Consiliului „nu depasesc limitele competentelor conferite Uniunii„. CJUE mai concluzioneaza ca mecanismul respecta principiul securitatii juridice deoarece Comisia „trebuie sa respecte, sub controlul judecatorului Uniunii, cerinte procedurale stricte, care presupun, printre alte proceduri, mai multe consultari cu statul membru. dintre care sa fie tratate”.

Statul de drept, nenegociabil

Pronuntarea finala a judecatorilor, care pune capat unui proces in care s-au prezentat in apararea mecanismului, pe langa serviciile juridice ale Comisiei Europene, cele a unei duzini de tari UE-din Franta, Germania, Irlanda, Danemarcei catre Spania sau Luxemburg-, deschide usa Bruxelles-ului sa activeze odata pentru totdeauna mecanismul impotriva Varsoviei si Budapestei, asa cum sustin mai multe grupuri din Parlamentul European care au denuntat chiar Bruxelles-ul in fata instantei europene pentru inactiune in acest domeniu.

“Parlamentul European se asteapta acum de la Comisie sa aplice rapid mecanismul de conditionare. Conditionalitatea fondurilor UE legate de respectarea statului de drept este nenegociabila pentru Parlamentul European”, a declarat presedintele acestuia, Roberta Metsola. „Comisia va apara bugetul UE impotriva incalcarii principiilor statului de drept. Vom actiona cu hotarare”, a promis presedintele Ursula von der Leyen, care a anuntat adoptarea in saptamanile urmatoare a orientarilor privind aplicarea practica a mecanism.

Polonia aspira sa primeasca 36.000 de milioane de euro din fondul de redresare si Ungaria 7.200 de milioane, la care se adauga alte miliarde in fonduri regionale si agricole. Verdictul, in acest sens, este un nou esec pentru intentiile sale, avand in vedere bagajul sau de plangeri si sentinte pentru incalcarea valorilor si principiilor europene.

Chiar si asa, probabil ca vor contesta sentinta si vor continua sa lupte. “CJUE a luat o decizie politica din cauza viitorului nostru referendum privind protectia copiilor. Cea mai recenta hotarare este un exemplu al modului in care Bruxelles-ul isi abuzeaza de putere”, a declarat Zoltan Kovacs, purtatorul de cuvant al lui Orban. “Trebuie sa ne aparam impotriva atacurilor la adresa suveranitatii noastre. Polonia trebuie sa-si apere democratia impotriva santajului care urmareste sa ne ia dreptul de a decide pentru noi insine. Mai ales avand in vedere ca Polonia este intentionata sa piarda fonduri pentru masurile care sunt standard in Spania sau Germania”, a criticat viceministrul polonez al justitiei, Sebastian Kaleta.