Glaucomul – boala cronica care afecteaza ochii

     Ce este glaucomul ?

Glaucomul este o boala cronica, care consta in pierderea treptata, progresiva, a vederii prin afectarea ireversibila a nervului optic. Nervul optic este cel care transmite informatia vizuala preluata de la nivelul retinei la nivelul emisferelor cerebrale. Prima cauza de orbire ireversibila la nivel mondial, glaucomul evolueaza frecvent tacit, fara simptome, pana in fazele avansate.

Care sunt cauzele aparitiei ?

Initial considerat urmarea unei presiuni intraoculare (PIO) crescute, glaucomul este recunoscut astazi ca o afectiune cu o etiologie mult mai complexa, din pacate, incomplet elucidata. Desi valorile mari tensionale constituie un factor de risc important este evidenta existenta altor cauze datorita faptului ca inclusiv persoane cu valori normale ale tensiunii intraoculare pot dezvolta afectiunea glaucomatoasa.

Cum creste presiunea intraoculara?

Umoarea apoasa (UA) este produsa de o structura aflata in spatele irisului (corpul ciliar), este drenata in camera anterioara(CA) la nivelul pupilei si paraseste ochiul prin intermediul unei structuri aflate in unghiul camerular (reteaua trabeculara).

In ochiul sanatos exista un raport normal intre cantitatea de fluid care intra in ochi si cea care paraseste ochiul cu pastrarea unei tensiuni intraoculare normale constante. Mentinerea acestei presiuni este necesara pentru a asigura un volum normal al globului ocular, nutritia structurilor oculare si o functionare corespunzatoare.

In ochiul glaucomatos cantitatea de fluid produsa este mai mare decat cea eliminata, producand o crestere progresiva a presiunii intraoculare care, transmitandu-se retrograd afecteaza nervul optic cu pierderea progresiva a campului vizual.

Tipuri de glaucom

Glaucomul cronic simplu (Glaucom primar cu unghi deschis – GPUD)

Cea mai frecventa forma de glaucom, afectand 1% din persoanele peste 40 de ani. Rezistenta crescuta la drenaj a retelei trabeculare duce la o crestere treptata a presiunii intraoculare si o scadere progresiva a numarului de fibre nervoase. Unghiul camerular are o deschidere normala. Progresia fiind treptata, de-a lungul anilor, mecanismele compensatorii isi fac simtita prezenta, neexistand o simptomatologie evidenta.

Inchiderea acuta a unghiului

Este o forma mai rara de glaucom, produsa de blocajul canalelor de drenaj rezultand in cresterea acuta a presiunii intraoculare. Unghiul camerular este inchis. Se dezvolta rapid, avand o simptomatologie zgomotoasa si necesitand tratament medical de urgenta.

Glaucomul cu tensiune normala

Afectarea nervului optic are loc chiar in prezenta unei presiuni intraoculare normale. Cauzele inca nu sunt intelese.

Alte tipuri de glaucom

Glaucomul secundar – apare secundar unor traumatisme, inflamatii, cataracte avansate, diabet sau administrarii timp indelungat a unei substante medicamentoase – steroizi;

Glaucomul pigmentar – produs de blocarea retelei trabeculare cu granule de pigment irian;

Glaucomul neovascular – produs de blocarea retelei trabeculare printr-o retea de neovase ce apar in cadrul unei afectiuni de baza – diabet, tromboza de vena centrala a retinei, etc

Glaucomul congenita – este o afectiune rara, cu transmitere ereditara; apare la copii, fiind produs de dezvoltarea anormala a canalelor de drenaj in perioada prenatala.

Care sunt simptomele ?

Simptomele variaza in functie de tipul de glaucom.

Glaucomul cu unghi deschis se dezvolta incet si progresiv, uneori fara nici o simptomatologie notabila ani de-a randul. Pacientii pot sa nu remarce nici o scadere a vederii initial, pierderea de vedere fiind periferica iar acuitatea vizuala ramanand neschimbata. In momentul in care pacientii devin constienti de pierderea de camp vizual, de obicei afectiunea este foarte avansata.

Glaucomul acut (inchiderea acuta a unghiului) este o forma mai rara de glaucom in care se dezvolta foarte rapid o crestere a presiunii intraoculare pana la valori foarte mari ce pot duce la pierderea completa si ireversibila a vederii intr-un timp foarte scurt. Pacientul poate remarca vedere incetosata pe ochiul afectat, halouri colorate in jurul surselor de lumina, ochi rosu, dureros, cefalee frontala insotita de senzatie de greata si varsaturi, pierdere brusca de vedere.

Glaucomul congenital se poate manifesta sub diferite forme. Uneori, poate sa nu existe nici un simptom. Instalarea simptomatologiei poate fi gradata. Simptomatologia oculara poate include senzitivitate la lumina, opacifierea corneei, cresterea in volum a ochiului si corneei, lacrimare intensa, pierdere de vedere. Copilul poate fi iritabil, fara pofta de mancare, poate prezenta senzatie de greata si varsaturi. Simptomele pot fi gresit intelese inainte de diagnosticarea glaucomului. Copiii mici cu glaucom sunt frecvent lipsiti de pofta de mancare, agitati, nefericiti.

Care sunt persoanele cu risc ridicat ?

Orice persoana poate dezvolta glaucom dar exista persoane cu un risc mai crescut decat altele. Persoanele peste varsta de 60 de ani, persoanele care au in familie rude de gradul I cu glaucom, persoanele aflate in tratament cu corticosteroizi pentru afectiuni sistemice (Ex: astm, artrite, sarcoidoza) sau local (Ex: uveite) au un risc crescut de a dezvolta glaucom cu unghi deschis. Traumatismele oculare pot afecta sistemul de drenaj al ochiului si produce glaucom secundar cu unghi deschis ce se poate manifesta la un interval mai scurt sau mai lung dupa accident. Hipertensiunea arteriala sistemica (HTA) pare sa fie mai frecventa in randul pacientilor glaucomatosi, coexistenta celor doua afectiuni putand fi rezultatul unor mecanisme patogenice comune. Scaderea nocturna a tensiunii arteriale constituie, de asemeni, un factor de risc. Anumite rase au o predispozitie crescuta – afroamericanii si hispanicii peste varsta de 60 de ani au o predispozitie crescuta pentru GPUD, asiaticii au o predispozitie crescuta pentru inchiderea acuta a unghiului.

Cum poate fi diagnosticat glaucomul?

Un examen amanuntit in cazul unei suspiciuni de glaucom trebuie sa cuprinda:

– Examinarea polului anterior al globului ocular (biomicroscopie);

– Masurarea tensiunii intraoculare (tonometria);

– Masurarea grosimii corneene (pahimetria);

– Evaluarea gradului de deschidere al unghiului camerular (gonioscopie);

– Evaluarea campului vizual (campimetrie);

– Observarea capului nervului optic (oftalmoscopie sau fundul de ochi).

Cum este tratat glaucomul ?

Tratamentul medicamentos – topic consta in aplicarea in sacul conjunctival a 1-2 picaturi zilnic dintr-una sau mai multe solutii oftalmice ce au rolul de a scadea tensiunea intraoculara si a preveni afectarea nervului optic. Tratamentul medicamentos poate fi schimbat periodic de medicul dvs curant, in functie de raspunsul la terapie, in scopul minimizarii efectelor secundare si maximizarii efectului hipotensor.

Preparatele topice scad presiunea intraoculara prin 2 mecanisme – prin cresterea drenarii umorii apoase sau prin scaderea producerii acesteia. Medicamentele utilizate in tratamentul glaucomului pot avea la baza derivati de prostaglandine, β-blocanti (timololul), α-blocante, inhibitori ai anhidrazei carbonice. Pentru a avea un efect maximal medicatia trebuie administrata regulat, la aceleasi ore. Aceste medicamente, desi aplicate topic, pot avea reactii adverse atat locale cat si generale. Este necesar sa va informati medicul oftalmolog asupra afectiunilor de care suferiti si asupra terapiei pe care deja o urmati. Solutiile oftalmice antiglaucomatoase pot produce: ochi rosu, senzatie de arsura, modificari ale ritmului cardiac, respiratiei, dureri de cap, vedere incetosata.

Tratamentul medicamentos – sistemic include medicamente administrate in special in formele acute sau cele rezistente la tratament, pana la rezolvarea chirurgicala. Efectele adverse includ somnolenta, parestezii (furnicaturi) ale fetei si extremitatilor, mai rar oboseala, nervozitate, tremor, depresie, sete, tulburari digestive, uneori eruptii cutanate alergice.

Tratamentul chirurgical laser este eficient in mai multe tipuri de glaucom si se realizeaza in doua moduri:

– Iridotomia laser creeaza o comunicare intre camera posterioara si cea anterioara prin aplicarea unor puncte de impact laser in irisul periferic; in acest mod UA ajunge la nivelul unghiului camerular.

– Trabeculoplastia laser consta in aplicarea impactelor laser la nivelul retelei trabeculare in scopul unui drenaj mai bun al umorii apoase.

Chirurgia clasica – trabeculectomia consta in creearea chirurgicala a unei noi cai de eliminare a umorii apoase din CA intr-un spatiu protejat de sclera si conjunctiva – bula de filtrare. Este cea mai frecvent folosita metoda invaziva in tratamentul glaucomului, avand o eficacitate dovedita in tratamentul glaucomului avansat.

Cat de des ar trebui sa fac un examen oftalmologic?

Pentru a ma asigura ca nu am glaucom:

Este foarte important sa fiti examinat regulat de un medic oftalmolog in scopul diagnosticarii si tratarii precoce a unui eventual glaucom. Examenul oftalmologic ar trebui sa aiba loc:

– inainte de 40 de ani, la fiecare 2 – 4 ani;

– intre 40 si 54 de ani, la fiecare 2 – 3 ani;

– intre 55 si 64 de ani, la fiecare 1-2 ani;

– dupa varsta de 65 ani, de 2 ori pe an.

Orice persoana cu risc crescut ar trebui sa fie vazuta de un oftalmolog o data pe an dupa varsta de 35 de ani.

Daca am fost diagnosticat cu glaucom ?

Pana la stabilirea unui tratament optim poate fi necesar sa mergeti la consult in fiecare saptamana sau luna. Nu exista o valoare standard a presiunii intraoculare sub care toti pacientii sunt protejati de avansarea defectelor de camp vizual. Chiar dupa normalizarea valorilor tensiunii intraoculare si stabilirea unei scheme terapeutice eficiente este necesar sa mergeti la control de cateva ori pe an.

Poate fi glaucomul prevenit ?

Glaucomul cu unghi deschis nu poate fi prevenit, intrucat inca nu se cunosc factorii determinanti. Poate fi insa prevenita afectarea nervului optic si pierderea vederii printr-o diagnosticare precoce si un tratament prompt, corect administrat. Diagnosticarea glaucomului in momentul in care pacientul devine constient de afectarea campului vizual inseamna, de cele mai multe ori, un glaucom absolut pe unul din ochi si un stadiu avansat pe celalalt ochi, ceea ce, din pacate este mult prea tarziu. Detectarea perimetrica a defectelor de camp vizual are loc in momentul in care s-au pierdut deja 40% din fibrele nervoase. Este evidenta, in aceste conditii, importanta unui screening al populatiei cu repetarea regulata a controlului oftalmologic constand in masurarea tensiunii intraoculare, evaluarea modificarilor fundului de ochi, efectuarea campului vizual computerizat. La acestea se pot adauga la indicatia medicului oftalmolog metodele imagistice (OCT, HRT, Gdx) care permit o analiza tridimensionala a capului nervului optic si evaluarea grosimii fibrelor nervoase, permitand detectarea precoce a modificarilor glaucomatoase.

Glaucomul secundar poate fi prevenit prin evitarea traumatismelor oculare, chirurgia cataractei, tratarea precoce a inflamatiilor si a celorlalte afectiuni ce stau la baza producerii acestuia.

Majoritatea cazurilor de inchidere acuta a unghiului pot fi prevenite prin iridotomii laser aplicate pe ochii cu risc crescut de inchidere acuta sau cronica a unghiului.

Afla daca esti expus riscului de a face glaucoma! Fa-ti testul : Ce risc am de a face glaucom?